Elena Motas

 

 

Apărut sub numele Elenei Bran, în 1942, la Bucureşti, volumul memorialistic Cu Zeppelinul spre America, aparţine, în realitate, Elenei Motăş, soţia lui Constantin I. Motăş, rămas însă datorită vremurilor tulburi, fără ecou în rândurile marelui public şi chiar a istoricilor literari. Lucrarea a apărut la Tipografia „Lupta” a lui N. Stroilă, iar „conţinutul cărţii este un elogiu indirect la adresa performanţelor tehnicii germane şi unul direct la adresa culturii, civilizaţiei şi măreţiei Americii”, fiind prefaţată de Academician Radu D. Rosetti.

 

     ,,Acum câtva timp, într’un cerc de prieteni, aceea care iscăleşte cartea aceasta, Elena Bran, – pseudonim sub care se ascunde o doamnă din elita bucureşteană – povestindu-ne călătoria ei în America cu Zeppelinul, în 1936, am fost cu toţii nu numai mişcaţi, ci entuziasmaţi de modul simplu şi colorat în care’şi descria „raidul”. 

    – De ce nu publici într’o broşură toate câte ne-ai istorisit? am îndemnat-o cu toată sinceritatea. 

    – Nu îndrăznesc, a fost răspunsul. Şi cu aceeaşi sinceritate, Doamna ne-a mărturisit că – afară de scrisori, bineînţeles – n’a scris în viaţa ei un rând; ba, ceva mai mult, că îmbibată cu literatură străină, în ceea ce priveşte cea naţională, e iznafă de-a binelea. 

    – Tocmai d’aia o să iasă ceva  frumos, i-am replicat. Să nu te străduieşti să faci literatură. Scrie aşa cum vorbeşti.

       Cele văzute merită să fie arătate, nu numai pentru că America e aproape necunoscută de noi, dar un drum prin aer, cu Zeppelinul, pân’acolo, nici nu l’au făcut mulţi pe lume. Să tot fie pe tot globul câteva sute de persoane. 

       Dacă ar fi să servească pe viitor numai ca document – căci Zeppelinul azi a dispărut – şi lucrarea D-sale tot va fi de folos. 

       Am fost, cum s’ar zice, „agent  provocator”. Doamna m’a ascultat şi rezultatul aţâţării mele e descrierea de faţă.

       De la terminarea ei şi până azi, Elena Bran, prinzând gust să scrie în limba strămoşilor, a făcut progrese uimitoare, publicând numeroase schiţe şi portrete, primite de directorii revistelor la care colaborează, cu laude.

       Se va’nălţa din ce în ce – ca odinioară, cu Zeppelinul.

                                                 

Radu D. ROSETTI

  Braşov, 2 Martie 1942